Timp de sute de mii de ani, oamenii au trăit în grupuri mici, au vânat, au cules plante și au dus o viață nomadă. O mare schimbare s-a produs atunci când, în diferite regiuni ale lumii, oamenii au trecut treptat de la vânătoare și cules la agricultură sedentară (cultivarea plantelor) și creșterea animalelor (domesticire și turme). Acest proces este numit adesea revoluția neolitică, adică trecerea la o economie de producere. În timp, în apropierea marilor râuri fertile s-au dezvoltat primele civilizații - societăți organizate, cu orașe, conducători și sisteme de scriere.
În multe manuale pot fi întâlnite denumiri precum Mesopotamia, Egiptul Antic sau China Antică. Aceste regiuni au fost mai mult decât țări - au fost nuclee ale primelor state. Ele au o trăsătură comună: toate au apărut în văile marilor râuri, care ofereau apă, pământ fertil și căi ușoare pentru schimburi și comunicare.
În Mesopotamia, între fluviile Tigru și Eufrat, au apărut unele dintre primele orașe ale lumii - de exemplu, Uruk și Ur (orașe-stat). Pentru a menține câmpurile fertile, locuitorii au creat sisteme de irigație cu canale și diguri. Tot aici a luat naștere scrierea cuneiformă - un sistem de scriere în care semnele erau imprimate cu un bețișor de trestie pe tăblițe de lut. Primele tăblițe (aprox. 3200 î.Hr.) serveau drept registre economice: cantități de cereale, turme de oi și activități de muncă. Mai târziu au fost create și primele coduri de legi, cel mai renumit fiind „Codul lui Hammurabi”, regele Babilonului din secolul al XVIII-lea î.Hr.
În Egiptul Antic, viața oamenilor depindea de fluviul Nil. În fiecare an, acesta se revărsa, lăsând pe maluri un strat fertil de mâl. Egiptenii au construit canale de irigație, cultivau cereale și aveau rezerve mari de hrană. Acest lucru a făcut posibilă întreținerea funcționarilor, a preoților și a numeroșilor muncitori care ridicau piramide și temple.
La celălalt capăt al continentului, în văile râurilor Huang He și Yangtze, a apărut China Antică. Acolo s-au format treptat primele dinastii, au apărut uneltele din bronz și forme timpurii de scriere hieroglifică. Mai târziu, de aici s-au răspândit concepte și tradiții ce au influențat profund Asia de Est.
Chiar dacă se deosebeau între ele, primele civilizații aveau și trăsături comune:
- apariția orașelor și a așezărilor mari
- o structură politică complexă, cu lideri, administrație și reguli
- prezența unor clase sociale diferite: nobili, preoți, meșteșugari și țărani
- o religie dezvoltată și construirea templelor
- inventarea scrisului și a sistemelor de calcul
Este bine de știut că nu doar aceste trei au fost primele civilizații. Au existat și alte centre asemănătoare, însă în manuale Mesopotamia, Egiptul și China rămân exemplele principale prin care se poate înțelege mai ușor cum era organizată lumea statelor timpurii.