Luna este satelitul natural al Pământului, un corp ceresc observat de oameni încă din cele mai vechi timpuri. Mult timp, ideea de a ajunge pe Lună părea doar un vis. Însă, după zborul lui Iuri Gagarin și realizările cosmonauticii sovietice, Statele Unite au decis să depășească URSS și să fie primele care trimit un om pe suprafața Lunii.
Programul Apollo a fost răspunsul Statelor Unite în timpul Războiului Rece. Au fost construite rachete gigantice Saturn V, au fost dezvoltate module lunare, iar echipajele s-au antrenat ani la rând. În iulie 1969, nava Apollo 11 a fost lansată spre Lună cu echipajul format din Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins.
La 20 iulie 1969, modulul lunar a aselenizat în regiunea numită Marea Liniștii. Neil Armstrong a fost primul care a pășit pe Lună și a spus celebra frază: «Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire». La scurt timp, i s-a alăturat Buzz Aldrin. Astronauții au arborat steagul Statelor Unite, au adunat mostre de sol și au instalat echipamente științifice.
După Apollo 11 au urmat și alte misiuni. Oamenii au ajuns de șase ori pe Lună, studiind relieful, rocile și caracteristicile suprafeței ei. Mostrele aduse atunci sunt analizate de cercetători și astăzi.
Aselenizarea a demonstrat că omenirea poate depăși provocări extrem de dificile atunci când își unește eforturile, cunoștințele și resursele. Imaginile de pe Lună au impresionat întreaga lume și au motivat o nouă generație de ingineri și cercetători.
Primul pas al omului pe Lună a reprezentat apogeul cursei spațiale și a arătat că visurile despre lumi îndepărtate pot deveni realitate.